NOUTATI EXTERNE

Cincisprezece asociații din zece țări UE (între care și ASFAN România) au lansat un apel fără precedent la sfârșitul anului 2024 pentru ca Uniunea Europeană să abordeze de urgență problema UAP. Inițiatorii revin, cu ocazia zilei europene a UAP/OZN (20 martie), cu articolul atașat. Distribuiți la cei interesați.

20 martie 2025, Ziua Europeană a UAP.

UE, autonomia strategică europeană și fenomenele aerospațiale neidentificate ?

de Charles-Maxence Layet

De la Washington la Paris, de la Berlin la Londra, de la instalațiile nucleare la bazele noastre militare, cerul european a devenit oare un teatru de operațiuni neidentificate? Audierile din Congresul SUA privind fenomenele aerospațiale neidentificate (UAP) din 2023 și 2024, împreună cu incursiunile recente de obiecte zburătoare de origini necunoscute peste locuri sensibile din Europa, sună ca un avertisment clar că autonomia strategică a Europei nu mai poate ignora aceste fenomene. Uniunea Europeană trebuie să stabilească un cadru mai solid de cooperare în colectarea, analiza și schimbul de informații cu privire la UAP, să integreze UAP în legislația UE și să finanțeze cercetarea și inovarea, pentru a ne garanta securitatea și suveranitatea.
Autonomia strategică europeană a devenit un laitmotiv la Bruxelles și în capitalele de pe tot continentul. Fie în apărare, în tehnologie sau în spațiu, Uniunea Europeană pretinde că vrea să-și controleze propriul destin și să nu mai depindă exclusiv de puteri externe. Cu toate acestea, în această căutare a autonomiei, un domeniu emergent continuă să fie în mare măsură trecut cu vederea: cel al fenomenelor aerospațiale neidentificate (UAP). Batjocorit sau marginalizat de multă vreme, acest subiect iese acum în evidență ca o problemă de securitate și suveranitate științifică pe care nicio putere serioasă nu își poate permite să o ignore.
Începând din 2021, Statele Unite au publicat rapoarte oficiale anuale care afirmă existența a câtorva zeci, apoi sute de UAP-uri și evidențiază riscurile reale pe care aceste fenomene aerospațiale inexplicabile le prezintă pentru securitatea națională și siguranța aeriană (Evaluare preliminară: Fenomene aeriene neidentificate, Office of the National Intelligence, 25 iunie 2021). După cum a rezumat senatorul american Marco Rubio, acum secretar de stat al președintelui Trump, „Sunt lucruri care zboară în spațiul nostru aerian și nu știm cine este și nu este al nostru. Așa că ar trebui să știm cine este, mai ales dacă este un adversar care a făcut un salt tehnologic” (Politico, 23 iunie 2021). În acest context, Europa nu poate rămâne inactivă. Pentru a consolida o autonomie strategică reală, UE trebuie să se implice serios, transparent și proactiv în problematica UAP.
Ce sunt UAP și de ce sunt ele importante?
„Cu cât aflăm mai multe despre UAP, cu atât le înțelegem mai puțin”, a spus fostul senator Harry Reid în 2021. Acest fost lider al majorității din Senat a inițiat, împreună cu alți doi senatori și foști ofițeri militari, un program de cercetare UAP clasificat lansat în 2007 și finanțat cu 22 de milioane de dolari din fonduri secrete ale Congresului: Programul Advanced Aerospace Applications System (AAWSAP). Din decembrie 2017, acest program, combinat cu proiectul AATIP al Pentagonului, s-a răspândit în media din întreaga lume.
Fie că UAP rezultă dintr-un salt tehnologic făcut de adversari geopolitici, din fenomene naturale care distorsionează percepțiile vizuale, de la vizitatori dintr-o altă dimensiune sau e o tehnologie dintr-o altă lume, noțiunea de UAP cuprinde orice obiect sau fenomen aerospațial observat pe cer (sau în spațiu) care nu poate fi identificat imediat. Contrar credinței populare, nu este vorba doar despre povești fanteziste: numeroși astronauți, piloți civili și militari, controlori de trafic aerian și senzori radar au documentat de-a lungul deceniilor fenomene care sfidează explicația convențională. Unele dintre aceste observații au dus aproape la evitarea unor coliziuni, creând o problemă reală de siguranță a aviației. Alții își pun întrebări geostrategice: ar putea fi oare legate de tehnologii străine necunoscute sau chiar de activități ilicite de supraveghere?
NATO și UE s-au confruntat în ultimul timp cu incursiuni aeriene neașteptate. Din 2014, peste o sută de survolări ale centralelor nucleare și site-urilor nucleare din Franța de către drone neidentificate au evidențiat vulnerabilitatea infrastructurii critice la obiecte aeriene necunoscute. Audierile au avut loc în Senatul francez, dar nu au putut stabili cine se afla în spatele acestor drone și care ar fi fost intențiile. Mai recent, până la sfârșitul anului 2024, au fost raportate „roiuri de drone” deasupra bazelor militare și zonelor urbane din Europa și America de Nord (The Guardian, 13 dec 2024). În toate aceste cazuri autoritățile nu au putut explica natura și originea acestor „roiuri de drone”. Aceste incidente demonstrează că granița dintre UAP și amenințările convenționale (cum ar fi dronele ostile) este neclară: în ambele cazuri, acestea sunt obiecte de origine incertă, neidentificate imediat, potențial periculoase și care necesită un răspuns coordonat din partea autorităților.
Prin urmare, ignorarea UAP ar presupune costuri. Pe de o parte, îi lasă pe piloții și operatorii infrastructurii critice nepregătiți pentru evenimente aeriene derutante. Pe de altă parte, creează un gol în sistemul nostru general de securitate: un „punct orb”, pe care actori rău intenționați l-ar putea exploata. A permite ca niște fenomene inexplicabile să se înmulțească fără un cadru analitic și fără contramăsuri invită la potențiale surprize strategice. Dimpotrivă, implicarea serioasă cu acest subiect oferă o oportunitate pentru progresul științific și tehnologic, stimularea cercetării în domenii de ultimă oră (senzori, inteligență artificială pentru analiza imaginilor, astrofizică etc.).
Europa rămâne în urmă într-un domeniu strategic
În timp ce aliații noștri înregistrează progrese, Uniunea Europeană este semnificativ în urmă cu privire la problema UAP. În Statele Unite, dincolo de raportul menționat mai sus, Pentagonul a creat în 2022 un birou specializat (AARO, All-domain Anomaly Resolution Office) responsabil cu colectarea și analizarea rapoartelor OZN de la militari și piloți, și chiar NASA a lansat un studiu independent UAP în 2023. Canada, Australia și Japonia – unde a fost format un grup de lucru parlamentar interpartinic în iunie 2024 – încep de asemenea să structureze colectarea de date și cercetarea asupra acestor fenomene, în colaborare cu Statele Unite
În Europa, doar Franța are de mulți ani un organism oficial dedicat (GEIPAN al CNES, care colectează mărturii și efectuează investigații științifice asupra UAP raportate). În alte părți, în principal organizațiile civile de voluntari au adunat rapoarte de observație, fără sprijin instituțional sau coordonare internațională. Cu toate acestea, unele inițiative recente arată progrese în devenire: în Țările de Jos, Consiliul Olandez pentru Siguranță (OVV) acceptă acum rapoartele UAP de la piloți, conștient că orice traversează spațiul aerian poate afecta siguranța (Coaliția UAP Țările de Jos). La Parlamentul European, o primă întâlnire istorică cu privire la UAP a avut loc în martie 2024 la inițiativa unui europarlamentar vizionar, cu scopul de a destigmatiza acest subiect tabu de lungă durată în cadrul instituțiilor.
În ciuda acestor evoluții, nu există încă o politică la nivelul UE sau armonizată cu privire la UAP. Agenția pentru Siguranța Aviației a Uniunii Europene (EASA) nu are un protocol specific pentru raportarea UAP. Spațiul european de date privind siguranța aeriană nu include în mod explicit UAP în domeniul său de aplicare. Și în timp ce Comisia Europeană pregătește o nouă legislație privind activitățile spațiale pentru 2024, nu se menționează UAP în acest cadru (UAP Check). Drept urmare, UE riscă să fie îndepărtată de o tendință geopolitică globală care este totuși crucială, depinzând în schimb de informațiile de la Washington sau din altă parte – contrazicând aspirația sa la autonomie strategică.
Integrarea UAP în strategia spațială europeană pentru securitate și apărare
Inacțiunea nu mai este o opțiune. Este timpul să incorporăm pe deplin problematica UAP în politicile europene de securitate, apărare și spațiu, în concordanță cu anunțurile recente ale UE privind legislația spațială și eforturile de rearmare. Bruxelles-ul și-a exprimat intenția de a consolida reziliența activelor sale spațiale și de a umple golurile de capacitate în fața noilor amenințări (Strategia spațială a UE pentru securitate și apărare - Comisia Europeană). Prima Strategie Spațială pentru Securitate și Apărare, prezentată în 2023, subliniază că spațiul este un domeniu competitiv în care Europa trebuie să își protejeze interesele și să-și consolideze autonomia (L’Union européenne se dote d’une stratégie spatiale pour la défense). Includerea UAP în această ecuație ar fi un următor pas logic, abordând un punct orb în viziunea strategică a Europei. După cum a avertizat un expert, de exemplu, a închide ochii la UAP înseamnă „ignorarea impactului potențial al UAP ar putea lăsa un punct orb critic în strategia noastră de apărare energetică”. (News - UAP Coalition Netherlands).
Concret, la nivelul UE pot fi întreprinse imediat câteva acțiuni:
● Stabilirea unui mecanism european de colectare și analiză a datelor: Crearea unui centru (sau rețea) european dedicat culegerii rapoartelor UAP de la aviația civilă și militară din statele membre, precum și de la serviciile meteorologice și spațiale și efectuarea de analize științifice. Un astfel de proces de schimb de informații ar încuraja raportarea fără stigmatizare și ar permite o identificare mai precisă a fenomenelor, chiar dacă sunt de origine umană sau naturală.
● Integrarea UAP în reglementările și programele existente: Adaptarea reglementărilor europene privind siguranța aviației pentru a include în mod explicit raportarea UAP de către piloți și controlul traficului aerian. În mod similar, includerea monitorizării obiectelor aeriene neidentificate în misiunile Centrului European de Supraveghere și Urmărire Spațială (SSA/SST) pentru a proteja mai bine sateliții și infrastructura critică de la sol împotriva oricăror obiecte anormale sau intruzive.
● Finanțarea cercetării și inovării: Alocarea de resurse prin programul Horizon Europe sau Fondul European de Apărare, pentru studii multidisciplinare UAP. Aceasta înseamnă sprijinirea proiectelor care implică, de exemplu, astrofizicieni, ingineri aeronautici, meteorologi, psihologi (pentru analiza mărturiilor) și specialiști în apărare. O mai bună înțelegere a acestor fenomene va contribui atât la securitate (prin departajarea amenințărilor reale de anomaliile inofensive), cât și la avansarea cunoștințelor științifice.
● Creșterea cooperării internaționale: Punerea problemei UAP pe agenda dialogurilor transatlantice și a cooperării internaționale în spațiu. Statele Unite, în special, au acumulat experiență și date semnificative pe acest subiect; Uniunea Europeană și membrii săi ar beneficia de schimburi cu ei pe picior de egalitate, oferind în același timp propriile contribuții de pe teritoriul european. Acest lucru ar spori autonomia strategică a Europei și ar consolida autoritatea acesteia în noi domenii geostrategice. În mod similar, încurajarea schimbului de informații între aliați (NATO, ONU) privind fenomenele aeriene inexplicabile ar întări securitatea colectivă în fața riscurilor inerente transfrontaliere.
Aceste măsuri reflectă recomandările prezentate de organizațiile societății civile europene axate pe UAP. Cincisprezece asociații din aproximativ zece țări UE au lansat un apel fără precedent la sfârșitul anului 2024 pentru ca Uniunea Europeană să abordeze de urgență problema UAP (UAP Check, 25 noiembrie 2024). În acel apel, aceștia au solicitat în mod expres măsurile evidențiate mai sus: instituirea unui proces european de colectare și analiză a datelor, integrarea UAP în reglementări, finanțarea cercetării și consolidarea cooperării internaționale (UAP la nivelul UE - o propunere de acțiune 24 octombrie 2024). Instituțiile europene trebuie să țină seama de acest mesaj de la bază și să se inspire din el.
Este timpul să acționăm și să consolidăm cooperarea europeană
În lumina actualelor răsturnări geopolitice, autonomia strategică europeană va fi atinsă numai dacă Uniunea poate anticipa și aborda toate problemele de securitate, inclusiv cele care nu se încadrează în cadrele convenționale. Fenomenele aeriene neidentificate nu mai sunt science-fiction, ci o realitate observată care ne provoacă capacitatea de a înțelege și a ne proteja cerul. În fața acestui fapt, inacțiunea ar fi cel mai rău răspuns posibil.
Uniunea Europeană are toate resursele de care are nevoie pentru a deveni un lider global într-o abordare responsabilă și științifică a UAP: industrii aerospațiale de ultimă oră, cercetători renumiți, experiență vastă în cooperare multinațională, agenții și organizații precum ESA, EASA, Eurocontrol care ar putea fi mobilizate. Ceea ce este nevoie acum este o voință politică clară de a coordona aceste resurse și de a umple golul existent.
Într-un moment în care UE își anunță intenția de a-și extinde ambițiile în apărare și în spațiu, momentul este ideal pentru a lansa o inițiativă europeană privind UAP. Dotarea Europei cu o strategie și cu mijloacele de a studia și gestiona aceste fenomene va contribui la securitatea cetățenilor săi, la independența capacității noastre de a evalua riscurile și la dezvoltarea cunoștințelor. Suveranitatea, securitatea și credibilitatea științifică a Europei sunt în joc. Gata cu scuzele: este momentul pentru acțiune.

Charles-Maxence Layet este un fost asistent parlamentar european, din 2009 până în 2024, și un scriitor independent specializat în noile tehnologii energetice și cosmosul electromagnetic. El este redactor-șef și editor al „Orbs Special Contact”, o carte dedicată OZN-urilor și ipotezei extraterestre. Călătoria sa se concentrează în primul rând pe dimensiunile umane, media, sociale și politice ale fenomenului UAP. Charles-Maxence Layet este, de asemenea, membru în Franța al SCEAU și CIPO și contribuie la campaniile juridice ale UAPCHECK. Cea mai recentă carte a sa „Le printemps des ovnis” (First, 2025) a fost lansată în martie 2025.

Citate:

„Pentru a consolida o autonomie strategică autentică, UE trebuie să se angajeze serios, transparent și proactiv în problema UAP. »

„Uniunea Europeană are toate resursele necesare pentru a deveni un lider global într-o abordare responsabilă și științifică a UAP. »

„Într-un moment în care UE își anunță intenția de a-și extinde ambițiile în apărare și spațiu, momentul este ideal pentru a lansa o inițiativă europeană privind UAP. »